miercuri, 15 februarie 2017

Tu te simți împlinit?


În ultimii doi ani m-am redescoperit, m-am concentrat pe puterea energiei pozitive, care te poate ajuta să privești viața dintr-o altă perspectivă, să îi cunoști frumusețile și să pui preț pe relațiile interumane adevărate, nu pe iluzia socializării pe Facebook. Astfel, în 2016 am parcurs zeci sau sute de kilometri pe jos și am aflat că plimbarea asta zilnică, chiar și prin aglomerația orașului, este o modalitate prin care te poți conecta la propriile gânduri, în timp ce te relaxezi, privești în jur și asculți muzică.  Și uite așa, ajungi să îți pui întrebări despre tine, despre ceilalți, despre ce îți dorești cu adevărat și ce înseamnă de fapt concepte uzate precum cel de fericire, împlinire sau libertate.

Astfel, cred că mulți dintre noi ne reprimam nevoile și dorințele, conformându-ne și lăsându-ne influențați de cerințele inopinate de către societatea actuală, care sunt calea sigură spre neîmplinire și nefericire. Cuvinte și cerințe repetate zilnic în copilăria fiecăruia își pun amprenta și se observă în viața adultă, fără să realizăm că ne punem bariere și nu mai știm cine suntem cu adevărat. Cine nu a auzit când era copil expresii precum: trebuie să faci x lucru, dacă vrei să ajungi y? Iar peste 20 de ani, când ajungi să te confrunți cu situații în care trebuie să alegi între două lucruri sau să îți dai răspunsuri legate de traseul tău, fie personal, fie profesional, gândurile transmise de către părinți, s-ar putea să te împiedice să  te asculți și să afli ce te face pe TINE fericit. Îți vei pune bariere și vei urma calea sigură în percepția ta, doar pentru că așa e normal, așa fac toți sau că astea sunt presiunile sociale.  Dar oare asta te va face cu adevarat să te simți împlinit?

Nu am o statistică exactă, dar am auzit de foarte multe ori în jurul meu expresii precum: De-abia aștept weekend-ul, de-abia aștept să plec în vacanță, am tot dat snooze la alarmă, of, iar este luni, nu se mai termină ziua asta? etc. Ce concluzie pot să trag din toate vorbele astea, este că, dorim să fim liberi dar ne este teamă să spunem asta, pentru că vom fi judecați de cineva care, cel mai probabil, își dorește același lucru. Și totodată, că nu ne-am citit gândurile și am ales anumite trasee, doar pentru că ne oferă siguranță, chiar dacă ne sacrificăm împlinirea de sine. Dar cum ar fi să dăm la o parte toate aceste prejudecăți, influențe și cerințe de la cei din jur, să ne descoperim pe noi, să avem încredere în potențialul nostru și să alegem o ocupație pe care o facem din plăcere, din pasiune? Să ne trezim plini de energie în fiecare zi și să spunem că azi vrem să dăm mai mult din noi, să evoluăm și să le aducem și celor din jur bucurie prin ceea ce facem și prin pozitivismul pe care, inevitabil, o să îl transmitem. Nu sună cumva a împlinire?!

Dar, înainte de toate, să învățăm să ne autoanalizăm și să ne încărcăm de energie pozitivă. Și apoi, să exersăm zilnic, să împărtășim celor din jur gânduri pozitive și să fim atenți la nevoile lor, dar și la ale noastre. Iar când avem o zi proastă, să ne aducem aminte de momentele bune și să apreciem ce avem bun în jurul nostru. Să ne respectăm, să ne facem câteva plăceri zilnic și să nu desconsiderăm puterea și importanța relațiilor interumane în evoluția noastră.

La câți mai mulți kilometri parcurși!